Alegerile parlamentare din Polonia, 1928
Alegerile parlamentare din Polonia, 1928 s-au ţinut în perioada 4 to 11 martie şi a fost a treia perioadă în care s-au ţinut alegeri în A doua republică poloneză. Bezpartyjny Blok WspA³şpracy z RzÄ dem (Bloc-ul de colaborare cu Guvernul non- partizan)) - o coaliţie a grupului Sanacja - ce a câştigat cele mai multe locuri (125 din 444 Sejm (Parlamentul polonez) - 28.12% din total, şi 48 din 111 din Senatul polonez - 43.24% din total), dar spre deosebire de alegerile precedente, cele din 1928 erau încă considerate libere în care partidele în opoziţie au câştigat un număr semnificativ de locuri. Alegerile parlamentare din 1928 sunt în general considerate ultimele alegeri libere din Polonia până în anul 1989 (sau 1991.[1][2]
Istoric
Alegerile parlamentare din 1928 au fost primele după cele ale luiJA³zef Pişsudski May Coup în 1926. Treizeci şi patru partide au luat parte la alegerile din 1928.[3] Pişsudski a fost susţinut de BBWR condus de Walery Sşawek, care a militat pentru un guvern mai autoritar, declarând sprijinul total pentru Pişsudski[4] şi proclamând a fi o formaţiune patriotă, non-partizană şi pro-guvernamentală.[1] Alte formaţiuni din politica contemporană poloneză şi principalele partide inculd: Stânga, formată din Partidul Socialit Polonez (PSP, Polska Pârtia Socialistyczna) al lui Ignacy Daszyşski; Comuniştii polonezi (Komunistyczna Pârtia Polski); două Partide ţărăniste poloneze (PSL, Polskie Stronnictwo Ludowe) formaţiunile (PSL Wyzwolenie al lui Jan Woşsnicki şi Stronnictwo Chşopskie al lui Jan DÄ bski); Dreapta (endecja, reprezentată prin Asociaţia Naţională Populară (ZwiÄ zek Ludowo-Narodowy) al lui Stanisşaw GşÄ bişski); Centrul, format din gruparea PSL, PSL Piast al lui Wincenty Witos, Democraţia creştină (Polonia) (Chrzescijaşska Demokracja) al lui Wojciech Korfanty şi Partidul Naţional Muncitoresc (Narodowa Pârtia Robotnicza) al lui Adam Chadzyşski; şi nu în ultimul rând, minorităţile, reprezentate prin Blocul Naţional al Minorităţilor (Blok Mniejszoşci Narodowych).[1]
Guvernul a aplicat multă presiune pentru a asigura victoria pentru candidaţii săi. Propaganda mass-media a fost distribuită, suporterii Sanacja au încercat să suprime manifestaţiile de opoziţie şi câteva liste de opoziţie şi candidaturile au fost declarate nule de către instituţiile aparent neutre guvernamentale. Presiune a fost exercitată asupra angajaţilor statului pentru a-şi exercita votul pentru BBWR şi să participe la campania sa electorală. Fondurile publice au fost redirecţionate către BBWR, care au fost folosite pentru imediata instalare guvernamentală. În ciuda acestor nereguli, alegerile din 1928 sunt în general considerate ultimele alegeri libere din Polonia până în 1989 (sau 1991) partidele de opoziţie au fost încă în măsură să îşi exercite campania şi să îşi prezinte candidaţi, iar rezultatele nu au fost falsificate.
Dupa alegeri
Puţin mai mult de jumătate din cei care au dreptul de vot au votat;[3] a fost una dintre cele mai mici aşteptări în istoria alegerilor din Polonia (cu Alegerile legislative din Polonia, 1935 fiind cea mai mică). Blocul guvernamental BBWR a câştigat cel mai mare număr de locuri (125 din 444 în Seimul (Parlamentul polonez) - 28.12% din total, şi 48 din 111 în Senatul Poloniei - 43.24% din în total); partidele de opoziţie, cu toate acestea, au câştigat o majoritate a locurilor rămase,[5] cu Stânga - incluzând Comuniştii polonezi - stând mai bine decât Drepturile tradiţionale poloneze .[3] Groth constată că alegerile au arătat o fragmentare în creştere progresivă a electoratului polonez, o creştere constantă şi semnificativă a voturilor minorităţilor etnice; creşterea rapidă a Partidul Socialist Polonez ca o forţă majoră faţă de mai puţin stabila şi coeziunile din partidele poloneze de Stânga şi slăbirea substanţială a partidelor de dreapta şi a suporteriilor lui Pişsudski, ca BBWR, în ciuda pretenţiilor sale de a fi mai sus de diviziunile partidelor tradiţionale, de fapt, a atras cea mai mare parte de sprijin din partidele de Dreapta. [1] Deşi opoziţia faţă de Sanacja nu a reuşit să obţină controlul Sejm-ului, acesta a fost capabil să arate puterea şi pentru a preveni pe Sanacja de la preluarea controlului asupra Sejm. Acest lucru l-a convins pe Pişsudski şi pe susţinătorii săi că măsuri mai drastice trebuie să fie luate în relaţiile cu opoziţia. Politicienii de opoziţie au devenit din ce în ce mai persecutaţi şi a ameninţaţi.[4]
Partidele de opoziţie au format Centrolew coaliţie care să se opună guvernului Sanacja. Acţiunile lor au dus la un vot de neîncredere pentru guvernul Sanacja şi pentru dizolvarea Parlamentului. Noile alegeri au avut loc în 1930; cu toate acestea, Sanacja reuşit să pună sub arest mulţi politicieni Centrolew-alegerile din 1930 nu sunt considerate libere.[4]
Referinte 1. ^ a b c d A. J. Groth, Alegerile parlamentare din 1919-1928, Slavic Review, Vol. 24, Nr. 4. (Dec., 1965), pp. 653-665. JSTOR,1 Accesat ultima dată în data de 4 Aprilie 2007 2. ^ Kenneth Ka-Lok Chan, Polonia la răscruce: Alegerile generale din 1933, Europe-Asia Studies, Vol. 47, Nr. 1. (1995), pg. 123-145. JSTOR, Last accessed on 14 April 2007 3. ^ a b c Articol din TIME despre Alegerile parlamentare poloneze din Martie, 19, 1928 Ultima dată accesat în data de 14 Aprilie 2007 4. ^ a b c (Polish) Bartşomiej Kozşowski, Aresztowanie przywA³dcA³w Centrolewu, Last accessed on 14 April 2007 5. ^ a b c The Elections to the Polish Parliament (Sejm) 1928 - results
Alegerile parlamentare din Polonia, 1928
Alegerile parlamentare din Polonia, 1928 s-au ţinut în perioada 4 to 11 martie şi a fost a treia perioadă în care s-au ţinut alegeri în A doua republică poloneză. Bezpartyjny Blok WspA³şpracy z RzÄ dem (Bloc-ul de colaborare cu Guvernul non- partizan)) - o coaliţie a grupului Sanacja - ce a câştigat cele mai multe locuri (125 din 444 Sejm (Parlamentul polonez) - 28.12% din total, şi 48 din 111 din Senatul polonez - 43.24% din total), dar spre deosebire de alegerile precedente, cele din 1928 erau încă considerate libere în care partidele în opoziţie au câştigat un număr semnificativ de locuri. Alegerile parlamentare din 1928 sunt în general considerate ultimele alegeri libere din Polonia până în anul 1989 (sau 1991.[1][2]
Istoric
Alegerile parlamentare din 1928 au fost primele după cele ale luiJA³zef Pişsudski May Coup în 1926. Treizeci şi patru partide au luat parte la alegerile din 1928.[3] Pişsudski a fost susţinut de BBWR condus de Walery Sşawek, care a militat pentru un guvern mai autoritar, declarând sprijinul total pentru Pişsudski[4] şi proclamând a fi o formaţiune patriotă, non-partizană şi pro-guvernamentală.[1] Alte formaţiuni din politica contemporană poloneză şi principalele partide inculd: Stânga, formată din Partidul Socialit Polonez (PSP, Polska Pârtia Socialistyczna) al lui Ignacy Daszyşski; Comuniştii polonezi (Komunistyczna Pârtia Polski); două Partide ţărăniste poloneze (PSL, Polskie Stronnictwo Ludowe) formaţiunile (PSL Wyzwolenie al lui Jan Woşsnicki şi Stronnictwo Chşopskie al lui Jan DÄ bski); Dreapta (endecja, reprezentată prin Asociaţia Naţională Populară (ZwiÄ zek Ludowo-Narodowy) al lui Stanisşaw GşÄ bişski); Centrul, format din gruparea PSL, PSL Piast al lui Wincenty Witos, Democraţia creştină (Polonia) (Chrzescijaşska Demokracja) al lui Wojciech Korfanty şi Partidul Naţional Muncitoresc (Narodowa Pârtia Robotnicza) al lui Adam Chadzyşski; şi nu în ultimul rând, minorităţile, reprezentate prin Blocul Naţional al Minorităţilor (Blok Mniejszoşci Narodowych).[1]
Guvernul a aplicat multă presiune pentru a asigura victoria pentru candidaţii săi. Propaganda mass-media a fost distribuită, suporterii Sanacja au încercat să suprime manifestaţiile de opoziţie şi câteva liste de opoziţie şi candidaturile au fost declarate nule de către instituţiile aparent neutre guvernamentale. Presiune a fost exercitată asupra angajaţilor statului pentru a-şi exercita votul pentru BBWR şi să participe la campania sa electorală. Fondurile publice au fost redirecţionate către BBWR, care au fost folosite pentru imediata instalare guvernamentală. În ciuda acestor nereguli, alegerile din 1928 sunt în general considerate ultimele alegeri libere din Polonia până în 1989 (sau 1991) partidele de opoziţie au fost încă în măsură să îşi exercite campania şi să îşi prezinte candidaţi, iar rezultatele nu au fost falsificate.
Dupa alegeri
Puţin mai mult de jumătate din cei care au dreptul de vot au votat;[3] a fost una dintre cele mai mici aşteptări în istoria alegerilor din Polonia (cu Alegerile legislative din Polonia, 1935 fiind cea mai mică). Blocul guvernamental BBWR a câştigat cel mai mare număr de locuri (125 din 444 în Seimul (Parlamentul polonez) - 28.12% din total, şi 48 din 111 în Senatul Poloniei - 43.24% din în total); partidele de opoziţie, cu toate acestea, au câştigat o majoritate a locurilor rămase,[5] cu Stânga - incluzând Comuniştii polonezi - stând mai bine decât Drepturile tradiţionale poloneze .[3] Groth constată că alegerile au arătat o fragmentare în creştere progresivă a electoratului polonez, o creştere constantă şi semnificativă a voturilor minorităţilor etnice; creşterea rapidă a Partidul Socialist Polonez ca o forţă majoră faţă de mai puţin stabila şi coeziunile din partidele poloneze de Stânga şi slăbirea substanţială a partidelor de dreapta şi a suporteriilor lui Pişsudski, ca BBWR, în ciuda pretenţiilor sale de a fi mai sus de diviziunile partidelor tradiţionale, de fapt, a atras cea mai mare parte de sprijin din partidele de Dreapta. [1] Deşi opoziţia faţă de Sanacja nu a reuşit să obţină controlul Sejm-ului, acesta a fost capabil să arate puterea şi pentru a preveni pe Sanacja de la preluarea controlului asupra Sejm. Acest lucru l-a convins pe Pişsudski şi pe susţinătorii săi că măsuri mai drastice trebuie să fie luate în relaţiile cu opoziţia. Politicienii de opoziţie au devenit din ce în ce mai persecutaţi şi a ameninţaţi.[4]
Partidele de opoziţie au format Centrolew coaliţie care să se opună guvernului Sanacja. Acţiunile lor au dus la un vot de neîncredere pentru guvernul Sanacja şi pentru dizolvarea Parlamentului. Noile alegeri au avut loc în 1930; cu toate acestea, Sanacja reuşit să pună sub arest mulţi politicieni Centrolew-alegerile din 1930 nu sunt considerate libere.[4]
Referinte 1. ^ a b c d A. J. Groth, Alegerile parlamentare din 1919-1928, Slavic Review, Vol. 24, Nr. 4. (Dec., 1965), pp. 653-665. JSTOR,1 Accesat ultima dată în data de 4 Aprilie 2007 2. ^ Kenneth Ka-Lok Chan, Polonia la răscruce: Alegerile generale din 1933, Europe-Asia Studies, Vol. 47, Nr. 1. (1995), pg. 123-145. JSTOR, Last accessed on 14 April 2007 3. ^ a b c Articol din TIME despre Alegerile parlamentare poloneze din Martie, 19, 1928 Ultima dată accesat în data de 14 Aprilie 2007 4. ^ a b c (Polish) Bartşomiej Kozşowski, Aresztowanie przywA³dcA³w Centrolewu, Last accessed on 14 April 2007 5. ^ a b c The Elections to the Polish Parliament (Sejm) 1928 - results